Digital Capsule of Heaven and (E)art(h) este un concept expozițional ce unește două lucrări de artă new media, care explorează impactul tehnologiei asupra remodelării identității umane și percepției lumii înconjurătoare, provocând publicul să reflecte asupra relației lor cu mediul digital și asupra potențialului de empatie și înțelegere în contextul postuman. Digital Heaven conține o componentă de spectacol coregrafic cu imagini interactive generate în timp real, ce folosește tehnologii precum proiecție video mapată pe corpul dansatoarei, recunoaștere de gesturi și un senzor de mișcare pentru a urmări și transpune (distorsionat și augumentat) silueta și mișcările performerului pe scenă.

În Digital Heaven se explorează legătura dintre corpul uman și dublul său digital, adică reprezentarea sa în mediul virtual. Dublul digital este proiectat înapoi în spațiul fizic al spectacolului, generând noi forme de interacțiune și creând un mediu de realitate mixtă. Performance-ul încearcă să elimine separarea clară între scenă și ecran, folosind o estetică a dispariției și a camuflajului, în care se pune accent pe utilizarea spațiului negativ și pe iluzia dizolvării corpului fizic. Proiecțiile video sunt utilizate pentru a remodela corpul fizic al dansatoarei, iar în unele scene acesta devine o suprafață bidimensională în care modele vizuale complexe accentuează confuzia între realitate și simulacru. Cu ajutorul acestei burse urmăresc să investighez, pe lângă prelungirile conceptelor de mai sus, o eliminare și mai accentuată a graniței dintre artist și public, dintre public și dansator, investigând în același timp concepte care țin pe de-o parte de statut și autoritate și pe de altă parte de facilitare și mediere. Unul dintre obiectivele mele este de a crea un mediu interactiv și dialogic în care publicul să devină o parte integrală a spectacolului, având oportunitatea de a interacționa cu mediul artistic și de a influența evoluția performance-ului.

La intersecția dintre spațiul fizic și cel virtual este posibilă comunicarea între specii. Imagined Critters oferă participanților o întâlnire intimă cu entități virtuale non-umane dintr-o lume imaginară. În lucrarea Imagined Critters se pune în discuție posibilitatea ca inteligența artificială să devină conștientă, iar tehnologiei i se atribuie un grad de agent(ivitate). Aceasta se realizează prin intermediul creaturilor non-umane imaginate, care sunt încărcate cu capacitatea de a simți emoții și de a reacționa la gesturile și mișcările făcute de participanți. Prin invitarea publicului să inițieze un dialog gestual cu aceste creaturi, instalația audio-vizuală interactivă creează o iluzie a comunicării și interacțiunii între uman și un non uman care preia o serie importantă de caracteristici din lumea vie.

Fiecare mișcare făcută de participant, înțeleasă de algoritm ca fiind corectă, va determina un răspuns audio-vizual din partea creaturii. De exemplu, atunci când un participant realizează un gest de salut, creaturile pot să răspundă printr-o schimbare a comportamentului lor, cum ar fi manifestarea unui sentiment de prietenie sau bucurie prin intermediul elementelor vizuale și sonore ale instalației. Pe de altă parte, atunci când un participant simulează un atac sau un gest agresiv, creaturile pot să reacționeze prin manifestarea unui comportament defensiv, schimbându-și forma și aspectul. Instalația este gândită ca experiență imersivă pentru un singur vizitator (pe rând) și utilizează tehnologia senzorilor de mișcare pentru a crea o perspectivă holografică la persoana întâi, care dă impresia de Trompe-l'œil, perturbând astfel granițele dintre realitate și lumea virtuală. Prin aplicarea acestei tehnici, proiecția video devine o fereastră vie către un univers virtual, creând un spațiu hibrid între realitate și imaginație, dar stimulând în același timp o serie de idei precum reactivitatea naturii în fața comportamentului prietenos sau agresiv al omului. În ce măsură aceste relații sunt percepute și extrapolate de participanți constituie întrebări care pot determina angajare în dialog.

Pentru evenimentul deschis publicului, îmi propun, pe lângă spectacol, realizarea unui artist talk, având rolul unei sesiuni de educare, dialog și instruire, ce va contribui la creșterea gradului de înțelegere și de confort al publicului în fața lucrărilor de artă new media. Participanții vor avea ocazia să pună întrebări referitoare la componentele tehnologică, artistică și socială a instalațiilor, discuția putând, de asemenea, să faciliteze transmiterea de know-how inițial către cei care doresc și cred că aceste tehnologii pot răspunde planurilor lor de creație pentru viitor.









Cristina Bodnărescu este o artistă care activează la intersecția dintre noile media și artele vizuale și performative, preocupată de studiul corpului uman mediat tehnologic aflat la granița dintre real și virtual într-un cadru de cercetare postuman. În proiectele sale abordează o gamă variată de medii digitale și analogice printre care fotografia și arta video experimentală, sunetul și designul de experiențe interactive și imersive în instalații și performance.

În 2023, a co-fondat studioul multidisciplinar HyperWorks, iar din 2020, face parte din duo-ul artistic Ethics Of Joy. Este licențiată în arte vizuale la Universitatea de Arte București, iar studiile masterale le-a absolvit la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (UB) și la Centrul Internațional de Cercetare și Educație în Tehnologii Inovativ Creative (UNATC), unde și-a dezvoltate interesele pentru sisteme de interactivitate, mediere tehnologică, machine learning și Inteligență Artificială.

Proiectele sale new media au fost expuse național și internațional la festivaluri de prestigiu precum Radar New Media Art (București), Simultan (Timișoara), Amural (Brașov), Clujotronic (Cluj), Fête des Lumières (Lyon), Ars Electronica (Linz), dar și în galerii și muzee de artă, precum Galateca (București), Magma (Sfântu Gheorghe) și Muzeul Național de Artă Contemporană al României (București).