Mucegaiul Urban: Cronici subterane ale Orașului Timișoara. Tururi ghidate cu Gavril Pop și Ioana Balint #2

Pentru că ne-am petrecut destul de mult timp încercând să învățăm mai multe noțiuni științifice, singurul pas înainte pe care îl putem face este să ieșim din spațiul de învățare și să vedem că toate lucrurile pe care le-am discutat înainte se întâmplă peste tot în jurul nostru. Trebuie doar să fim foarte atenți, să deschidem ochii și să privim totul de aproape. Totul este interconectat, între noi și orice formă de viață.

Ce este un oraș? Cum apar orașele? Cum se aseamănă aceste structuri urbane cu alte structuri vegetale? Miceliul despre care am tot vorbit în ateliere ajunge actorul principal în această poveste, ca un model pentru crearea de infrastructuri comunicante și simbiotice, dar și ca o formă de viață care se află pretutindeni și cu care a trebuit să învățăm să coabităm.

Timișoara este un oraș construit pe mlaștini, străbătut de un canal navigabil și are o istorie lungă legată de apă, umezeală și mucegai. Atunci când s-a construit centrala hidroelectrică din oraș, acum mai bine de 100 de ani, s-a rezolvat mare parte din problema igrasiei din subsolurile locuințelor din cartierul Fabric si Iosefin. Astfel, ca o grupare de mici naturaliști, ne plimbăm împreună cu elevii prin cartier, învățând, observând, punând întrebări și imaginându-ne cum ar fi dacă am fi noi un fel de ingineri ai apei și mucegaiurilor. Ne-am început plimbarea tocmai din subteran, în subsolul Casei Studenților, unde am văzut cum arată rețelele subterane ale ciupercilor și cum mucegaiurile pot fi benefice sau dăunătoare, ajutând sau afectând producerea de medicamente. Ieșind din subteran, am observat cum igrasia își lasă urmele pe fațadele Palatelor Gemene și am făcut un salt în timp, discutând despre periferii, conexiuni și mituri. Plimbarea a continuat pe malurile Begăi, am observat turnul de apă, am contemplat râul atât ca resursă utilizabilă, cât și ca modalitate de relaxare, am trecut de podurile orașului, pentru ca la final să ne oprim într-un loc mai puțin cunoscut, baza Uszoda.

Tururile au fost acompaniate de Caietul Naturalistului, realizat cu desene de Lucian Barbu.

Tururile ghidate fac parte din proiectul POD – Program de Observare și Descoperire, un nou proiect implementat de Asociația Foc și Pară, spațiul Indecis artist run, în parteneriat cu Școala Gimnazială Rudolf Walther și Școlile Gimnaziale nr. 1 și nr. 4 din Timișoara. 

Parte din

POD | Program de observare și descoperire

POD | Program de observare și descoperire