Bazat pe opera poetică a lui János Pilinszky, spectacolul vorbește despre rătăcirea spirituală și intelectuală a omenirii din prezent, despre tensiunea eternă inerentă frumuseții și decăderea inevitabilă a creației, și deznădejdea terifiantă a erei noastre.

Principiile de bază ale poeziei elegiace de Pilinszky, cum ar fi singurătatea, aplecarea spre a ține socoteală, înstrăinarea oamenilor, moartea și predarea, auto-cercetarea și căutarea sinelui, mântuirea, speranța și compasiunea, dar în primul rând experiențele bazate pe religie ale rătăcirii și întoarcerii acasă susțin cheia de boltă dramatică a spectacolului. Spectacolul nu relatează o poveste, ci mai degrabă explorează acele emoții pe care bărbații contemporani le păstrează, în mod conștient sau fără să vrea, în sufletele lor. Creatorii piesei și-au propus să aducă pe scenă toate formele de artă însoțitoare, cu un accent deosebit pe relația organică și influența reciprocă a muzicii, spectacolului și mișcării.

Atelierul Regional Creativ Kanjiža (SRB)
Regie: Dr. Kinga Mezei

Spectacol interpretat în limba maghiară, cu supratitrare în română și engleză