Expoziție Soarele Albastru. Conversații despre artă, știință și ecologie

Artiști: Iulian Bisericaru, Anetta Mona Chișa, Larisa Crunțeanu, Aurora Kiraly, Lise Wulff
Curator: Anja Lückenkemper
Director artistic: Anca Poterașu

Vernisajul expoziției Soarele Albastru. Conversații despre artă, știință și ecologie va avea loc în 26 septembrie începând la ora 18:00, la Muzeul National de Arta Timisoara

Text Curatorial:

Pe 27 septembrie 1950, ziarul britanic The Daily Telegraph a relatat un fenomen rar: "Glasgow, marți – În toată Scoția, timp de mai bine de o oră, în această după-amiază, oamenii au văzut un soare "albastru". (...) Nuanța albastră se schimba în mod constant ca și cum fumul ar fi plutit în derivă peste soare..."

Conform rapoartelor de zbor, în acea zi au existat cel puțin două straturi de turbulențe aeriene deasupra Scoției: un strat întunecat de praf și nisip în stratosferă, la aproximativ 13 km înălțime, atribuit mai târziu furtunilor de nisip și erupțiilor vulcanice, dar, mai curios – un strat gros de particule de gheață vizibil dense în interiorul formațiunii subțiri de nori cirrus din troposferă, la o înălțime de 6-9 km. Acum, norii cirrus sunt întotdeauna nori de gheață, dar de data aceasta oamenii de știință au speculat că acumularea mare de gheață a avut o cauză diferită: un lanț uriaș de incendii de pădure care făcea ravagii în nord-vestul Canadei. Cenușa, un produs secundar al proceselor de ardere, ar fi putut fi transportată la altitudini mari de curenții de aer cald în ascensiune și astfel ar fi putut acționa ca nuclee de sublimare în formarea acestor particule de gheață. Distribuția curenților de vânt au avut ca rezultat turbiditatea atmosferică deasupra Atlanticului de Nord și a unor mari părți din nordul și centrul Europei. Experții de la acea vreme credeau că aceste două straturi au filtrat împreună celelalte culori din spectrul vizibil al luminii solare – albastrul a rămas predominant – ceea ce a dus la observarea unui soare albastru.

În prezent, incendiile devastatoare de pădure au devenit un eveniment anual nu doar în Canada, ci și în întreaga lume – inclusiv în zonele care nu erau anterior predispuse unui pericol de incendiu. Datele recente (Universitatea din Maryland, 2022) arată că, în prezent, arde aproape de două ori mai mult arboret decât acum 20 de ani. Incendiile de pădure reprezintă unul dintre cei mai mari indicatori ai schimbărilor climatice. Dar schimbările climatice afectează de mult timp lumea în care trăim, cu diverse consecințe tangibile: valurile de căldură, creșterea nivelului mării, secetele, inundațiile și dispariția speciilor sunt doar câteva dintre ele. Privind aceste cifre și statistici, nu este greu să ne imaginăm un viitor distopic – deși sumbru de realist – al unei lumi în flăcări. Vom trăi în curând într-o eră a unui soare albastru perpetuu?
În fața acestor probleme globale presante, a crizelor climatice și umanitare, ecologia și relația noastră cu lumea naturală au devenit o problemă centrală: avem nevoie de modalități noi de relaționare cu lumea non-umană.

Continuarea gândirii în categorii și binaritate, așa cum a fost introdusă de Iluminism, nu pare să ofere soluții fezabile, iar aceste probleme nu pot fi rezolvate printr-o singură metodă – trebuie să ne angajăm în conversații transdisciplinare. Lumea noastră complexă necesită mitologii diferite și naratologii schimbate dacă vrem să continuăm să trăim în lumi locuibile.
Există diverse încercări – vechi și noi – de a găsi modalități pozitive de conectare cu natura, modalități de a depăși distanța dintre noi și lume – nu doar de către oamenii de știință și cercetătorii occidentali, ci și de către gânditori indigeni, filosofi și, mai ales, artiști. În același timp, atingem limitele a ceea ce poate fi argumentat, atingem limitele limbajului și avem nevoie de o reformulare a scopului pentru care ne servesc simțurile noastre. Artiștii au un rol fundamental în găsirea unor imaginare noi și în crearea unor limbaje senzoriale noi. Așadar – care pot fi noile conexiuni cu lumea non-umană? Cum putem să depășim dihotomiile și să prăbușim distanța dintre noi și lume stabilită de gândirea occidentală? Cum putem lupta pentru mediu și cum putem avea grijă de el?

Expoziția ”Soarele Albastru. Conversații despre artă, știință și ecologie” invită cinci artiști să sondeze noi imaginații. La Muzeul Național de Artă Timișoara și în locurile selectate din spațiul public, Iulian Bisericaru, Anetta Mona Chișa, Larisa Crunțeanu, Aurora Kiraly și Lise Wulff oferă contribuții la această conversație mai amplă despre relație. Ei țes o rețea de narațiuni complexe, speculând și încercând moduri alternative de a fi cu lumea. O serie de discuții legate de știință cu meteorologa Meda Andrei Georgescu (Administrația Națională de Meteorologie), cercetătoarea feministă Prof. Katrin Losleben (Universitatea Arctică, Tromsø) și istoricul de artă și filosoful Prof. Chus Martínez (Academia de Artă din Basel) explorează un filon paralel de cercetare și reprezintă o extensie a lucrărilor din expoziție.

Despre proiectul ”Soarele Albastru. Conversații despre artă, știință și ecologie”

Proiectul ”Soarele Albastru” este o investigație artistică a științei, a ecologiei și a fascinației noastre recurente de a explora ecosistemele planetei noastre. În cadrul proiectului și în conversație cu curatorul german Anja Lückenkemper, artista norvegiană Lise Wulff, împreună cu artiștii români Iulian Bisericaru, Anetta-Mona Chișa, Larisa Crunțeanu și Aurora Kiraly, au creat noi lucrări în timpul unei rezidențe artistice în Tromsø, Norvegia, care abordează conceptual diverse fenomene ecologice legate de schimbările climatice, relația dintre lumea umană și cea non-umană și deteriorarea ecosistemului din care facem parte.

Proiectul "Soarele albastru - Conversație despre artă, știință și ecologie" beneficiază de un grant în valoare de 93960 de euro din partea Islandei, Liechtenstein și Norvegiei, prin intermediul Granturilor SEE și Norvegiene.

Promotorul proiectului: Asociația Galeria Nouă
Parteneri: Lise Wulff, Asociația Română de Artă Contemporană, Muzeul Național de Artă Timișoara, Consiliul Județean Timiș, Societatea de Transport Public Timișoara, Fundația Triade, Facultatea de Arte Plastice și Design (Universitatea de Vest Timișoara).

Partener media: Revista Arta

Acces:

• Acces pe bază de bilet – în cadrul expoziției Soarele Albastru. Conversații despre artă, știință și ecologie (Muzeul de Artă din Timișoara)
• Acces gratuit – în cadrul lucrărilor amplasate în spațiul public (Locații: Parcul Botanic, Cazarma U, Râul Bega (vaporetto)
• Acces gratuit/ pe baza de inregistrare:  prelegerile susținute pe 27 Septembrie de către Meda Andrei Georgescu și Katrin Losleben, la Universitatea de Vest Timișoara