Revoluția din ‘89 instaurează în România democrația peste o națiune a căror porniri antreprenoriale au fost înăbușite câteva generații la rând. Peste noapte moștenesc capitalismul pe care îl manifestă sub forma unui antreprenoriat primitiv, agresiv și lipsit de reguli, care rămâne baza pe care se dezvoltă până în prezent. Liberalizarea pieței apare într-un mediu construit lipsit de posibilitatea de a asigura necesarul de spații comerciale pentru un flux mare de patroni, care pe fondul unei legislații deficitare convertesc apartamente de la parter în spații comerciale după bunul plac.

Minimarket ABC* documentează aceste spații hibrid din Timișoara, care în același timp completează funcțional și alterează estetic mediul urban prin contradicții formale, alcătuind o identitate vizuală specifică pentru Români sau chiar mai departe pentru Europa de Est (spațiul Balcanic). Imaginile prezintă structuri de legătură (complexe sau simple) între stradă și interior, o interfață pentru clienți, care poate sau nu să reflecte calitatea serviciilor oferite. Libertatea de exprimare estetică creează astfel tipologii accidentale prin soluții formale multiplicate din dorința de validare a unui statut superior, puțin mai bun ca al concurenței. Aceste spații evoluează constant, de la proprietar la proprietar, suferind modificări de înfrumusețare pentru a deveni o extensie a personalității proprietarului, iar de multe ori poartă urme ale încercărilor eșuate până acum.

În ansamblu se prefigurează o temă recurentă a libertății pe mai multe straturi, ca un palimpsest formal rămas vizibil la exterior dovadă a unui proces lent de încercare și eroare. Prin aceste structuri improvizate s-a exersat libertatea pieței, libertatea de exprimare și libertatea de a acționa după bunul plac, ocolind sau ignorând legi, pentru a satisface strict nevoile și interesele personale. Au devenit artefacte ale prosperității de după Revoluție trecută prin valuri de schimbare, dovadă a unei reziliențe specifice contextului Românesc.

Documentarea acestor spații comerciale se realizează în mod sistematic, prin cercetarea în teren ca pas pregătitor pentru momentul în care condițiile meteorologice sunt favorabile. Datorită tipului de estetică urmărit, activitatea este limitată la perioada rece a anului când nu există vegetație, în zilele uscate și fărăsoare. Fotografierea se realizează doar din unghiuri laterale, niciodată frontal, în funcție de poziția care avantajează geometria generală a ansamblului, pentru a obține o perspectivă obiectivă asupra subiectului. Serialitatea care se formează prin alegerea punctului de privire asemănător între cadre și excluderea oricăror detalii care să distragă ochiul, stabilește o legătură între acestea rezultând tipologii. Asta asigură o estetică unitară cadrelor, accentul fiind pe subiectul documentat, dar care subliniază firul narativ vizual dintre acestea.

Fotografiile sunt realizare pe film color analogic lat folosind aparat pe format mediu, iar procesul de developare este realizat manual de către mine.

*Minimarket ABC este o denumire generică de magazin alimentar de cartier care teoretic comercializează orice produs (de la A la Z) popular până la apariția supermarketurilor în România.

Alexandru Todirică este absolvent de arhitectură convertit în artist vizual, folosește fotografia ca instrument de interogare a relației dintre mediul construit și oameni în contextul post-comunist din România. Locuiește în Timișoara. Abordează subiectele într-o manieră documentar-narativă, printr-o estetică curată, prin cadre directe și sincere, preocupat să redea în imagini modul în care procesează realitatea care îl înconjoară. Este un fotograf autodidact, folosește fotografia digitală și mai ales cea analogică pentru a căuta forme de exprimare menite să contureze un stil personal. Este interesat de fotografia ca obiect și modul în care privitorul interacționează cu imaginea imprimată, în expoziție sau în cărți de fotografie constituite ca un șir narativ vizual.

Alexandru Todirică este implicat în scena culturală locală încă din 2014, ca voluntar la Anualele de Arhitectură Timișoara, ulterior Bienala de Arhitectură Timișoara ale OAR Filiala Timiș și alte inițiative. În 2020, a fost făcut parte din echipa care a implementat proiectul Beta 2020 și a coordonat expoziția principală Enough is Enough, fiind și editor al catalogului bienalei. Din 2020 este vice-președintele Asociației pentru Patrimoniu Activ PACT, coordonând proiecte culturale cum ar fi: Drumul Fierului (proiect pentru care a obținut Bursa Sabin Nicolae Dancu în 2021) și Peisaje culturale(în Banat). În perioada 2014-2022, a fost îndrumător în proiectul De-a Arhitectura în orașul meu.